Peştera Emil Racoviţă – comoară a naturii în pericol?

Intrarea în peştera Emil Racoviţă, una dintre cele mai mari din lume, este situată în imediata apropiere a satului Criva din nordul Republicii Moldova, în apropierea frontierei cu Ucraina şi cu România.

Deşi este a opta ca mărime din lume peştera rămâne o mare necunoscută pentru publicul larg. Despre existenţa ei amintesc cel mai des polemicile care apar periodic în presă.

“Aceşti pereţi reci, umezi, pe care îi vezi îţi dau o senzaţie de groază. Parcă te-ai afla într-o poveste urâtă, dar în acelaşi timp şi foarte-foarte frumoasă,” spune jurnalistul Mircea Surdu.

El este unul dintre puţinii care a avut ocazia să viziteze peşterea şi chiar a făcut şi un film despre ea, împreună cu un grup de colegi de-ai săi.

Peştera Emil Racoviţă a fost descoperită în 1959 în urma unei explozii la cariera de ghips de lângă satul Criva.

Intrarea se află pe teritoriul Republici Moldova, dar cea mai mare parte a galeriilor cunoscute sunt pe teritoriul Ucrainei.

Carieră de ghips

De fapt, intrarea în peşteră şi o parte a galeriilor importante se află chiar pe teritoriul carierei care în prezent este exploatată de compania moldo-germană Knauf.

Ghipsul este extras şi astăzi prin detonare şi acest lucru pare să alarmeze cel mai mult organizaţiile de mediu.

“Fără doar şi poate, aceste explozii nu sunt inofensive. Orice s-ar spune aceste explozii, odată ce aruncă munţi de ghips în aer, sunt o dovadă că ele au o anumită vibraţie, au un anumit impact asupra întregului ecosistem pe o suprafaţă destul de mare,” este de părere liderul Mişcarii Ecologiste din Republica Moldova, Alecu Reniţă.

“Iar cei care spun că nu prezintă nici un pericol pot să se afle la o distanţă de un kilometru, un kilomentru şi jumătate de locul exploziei şi-or să vadă că pământul vibrează, că pământul se mişcă, pământul reacţionează la aceste explozii, iar cariera este suprapusă exact pe peştera Emil Racoviţă, numai că galeriile sunt la o adâncime mult mai mare.”

Totuşi, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte aceste explozii.

Reprezentanţii companiei Knauf par să evite discuţiile despre peştera Emil Racoviţă, însă unul din membrii Clubului Speologilor “Abis” din Republica Moldova, Igor Teleşman, spune că s-a întâmplat chiar să fie în peşteră în timpul exploziilor, care în opinia sa, sunt inofensive.

“Exploziile de la carieră nu afectează peştera. S-a întâmplat, de câteva ori, să fiu în interiorul peşterii în timpul exploziilor şi nu oriunde, ci în apropiere de intrare.”

“În timpul exploziilor pot fi simţite vibraţii uşoare, însă nici o pietricică nu se mişcă din loc. În plus şi seismologii de la Academia de Ştiinţe au realizat o expertiză şi au ajuns la concluzia că activitatea carierei nu afectează peştera,” spune Igor Teleşman.

Explozii cu trotil

Ministrul Ecologiei, Constantin Mihăilescu, afirmă că o comisie specială a cercetat acum trei ani peştera şi a ajuns la concluzia că intensitatea exploziilor de la carieră trebuie redusă pentru a nu afecta mediul ambiant.

“Dacă până atunci exploziile se făceau cu o cantitate de trotil de până la 4.000 kg, s-a stabilit că această candidate trebuie redusă cu cel puţin 400 kg. Pentru explozii de aşa amploare 400 kg este o cantitate destul de mare, mă refer la trotil. De aceea, acum se permite maximum 3.600 kg de trotil,” a declarat la BBC Constantin Mihăilescu.

Unii locuitori ai satului Criva par însă să aibă altă părere.

Ei susţin că exploziile pun în pericol nu doar peştera, ci şi propriile lor gospodării.

“La noi când dă aerul cela de la explozie… Doar ei fac găuri şi când le încarcă şi când explodează, apoi aşa umblă casa mea. Trebuie să se ia măsuri în această privinţă. Noi nu ştiam că se va întâmpla aşa.”

“Satul Criva trebuia mutat. Dacă există şantierul de ghips, satul trebuia mutat măcar cu vreo opt kilometri de la şantier ca lumea să nu stea în pericol,” spune un sătean.

Ministrul Constantin Mihăilescu spune că, acum câţiva ani, activitatea carierei de la Criva a fost întreruptă pentru aproximativ două luni, timp în care experţii au încercat să stabilească ce impact are extragerea de ghips asupra peşterii.

Concluzii neaşteptate

Concluziile au fost cu totul neaşteptate, mai ales că odată cu încetarea extragerii de ghips a încetat şi pomparea apei din carieră.

“La început ne gândeam: Bine, dacă există atâtea probleme, sistăm activitatea carierei şi problemele vor dispărea! Dar să vedeţi, odată cu sistarea au apărut altele noi şi din cauza faptului că nu se pompa apa se inundau galeriile peşterii, însă atunci când peştera este inundată rocile sunt mai fragile,” este de părere Constantin Mihăilescu.

“Mai degrabă o putem pierde atunci când e inundată, fiindcă, odată inundată, se produc oscilaţii de nivel ale apei. Iată am avut o vară secetoasă. Apa s-a evaporat, nivelul a scăzut şi aceste roci poroase care sunt acolo se distrug mult mai uşor. De aceea e mai bine să menţinem nişte condiţii constante.”

Liderul Mişcarii Ecologiste, Alecu Reniţă, afirmă însă că activitatea carierei, în orice caz pune în pericol existenţa peşterii.

“Unii cred că nu prezintă nici un pericol. Noi când am încercat să ne documentăm obiectiv, ne-am convins că lucrurile nu stau tocmai aşa. Mai întâi de toate în urma unei vizite făcute, în 2004 pe 1 mai, noi am constatat că există peste 15 grote în pereţii carierei.” consideră Alecu Reniţă.

“Deci, în însuşi arealul carierei erau aceste grote. Fireşte că ele nu sunt accidentale, ele sunt părţi componente ale aceste bijuterii de care am vorbit. Lucrul acesta, bineînţeles e o dovadă că orice activitate în acest spaţiu produce sau diminuează, sau pune în pericol, ba chiar reduce însuşi arealul peşterii.”